alexandrabalan.ro

Let’s do it !

Mi se pare foarte amuzant ca cineva isi poate inchipui sute-milioane de voluntari romani iesiti sa curete tot gunoiul din tara intr-o singura zi.

Poate siteul e metaforic si nu m-am prins.

Pe 12 si 13 Decembrie se organizeaza targul de cadouri “Boutique de fineturi – Mic targ de delicatese si cadouri cu stil” la Cafepedia (str. Artur Verona nr 2).  Citeste mai multe despre eveniment la :

http://www.boutique-de-fineturi.blogspot.com/

Mielul, ratacind prin padure, da de o haita de lupi. Nu i se pare straniu ca nu e la pasune si nici ca sunt lupi in jur. Mielul paseste cu incredere de parca ar vrea sa ajunga mai repede la finalul acestui vis urat. Si scapa.

link

In continuarea visului mielul se trezeste in poarta cimitirului si intra fara sa se gandeasca la nimic. Poarta o gaseste nepazita. Mai face cativa pasi si se trezeste-n rai. Raiul este gol de sfinti si scaldat intr-o lumina banala de toamna, usor aurie. Il intampina un Iisus gol si proaspat dat jos de pe cruce. Inca nu se poate tine bine pe picioare, se sprijina de pereti ca sa stea drept si are ochii bulbucati.
Iisus ii da buna ziua, il felicita ca a ajuns asa departe si ii spune ca trebuie sa se intoarca imediat. Mielul se uita buimac si nu se-ndura sa plece. Atunci Iisus ii spune ca-i va da si-un caine ca sa nu se intoarca cu mana goala. Mielul accepta, n-are incotro, si face cale intoarsa.
In cateva minute se scurge o jumatate de viata pamanteasca si mielul nu mai este miel. Acum merge la turma pe doua picioare si nu-i nici urma de caine in jur. Noile circumstante nu sunt un impediment – mielul tot ca miel se poarta. Nu il doare nimic, nici despartirea de rai care se spune ca ar trebui sa doara. Mai gafaie, ce-i drept, din cand in cand de graba cu care a plecat de acolo.

Am fost ieri la Animest la seara Balkanimations. Mi-au placut :

Firul Ariadnei – versiunea maghiara a mitului e pe fundal verde si cu final fericit pentru taur. Foarte amuzant !

Peep show de pe Youtube :

Construirea cetatenilor – putin cam moralist pentru o joi seara in conditiile in care celelalte animatii erau stop motion cu personaje din plastilina.

Trei surori si Andrey – animatie inspirata dintr-o poveste de A. Cehov, coproductie Germania – Bulgaria.  Filmul este o succesiune de picturi - initial s-au filmat scenele cu personaje umane care apoi s-au printat pe hartie, scena cu scena, si au fost colorate in uleiuri. Costul total : 40.000 eur iar proiectul a inceput in iunie 2006.

Rezultatul :

Sursa : aici si povestea Trei surori si Andrey in poze aici

Sa ne imaginam un copil imbracat in blugi uzati si un tricou. Pe perete are un poster gigantic cu poza de mai jos.

Nu-i e foame, nu-i e frig si a dormit bine.  E tanar, putin inhibat si experienta cu tinerele domnisoare nu-l recomanda.
Autorul lui preferat este Franz Kafka. A citit tot ce i-a picat in mana cu romane, nuvele, proza scurta si corespondenta cu tot. Ii place Kafka pentru ca in prima zi de scoala nu era cel mai vorbaret copil, nici cel mai prietenos copil si nici cel mai bun la ora de sport si totusi era singurul din clasa care auzise de Kafka. Ii place Kafka pentru ca personajele lui se potrivesc atat de bine cu firea lui incat incepe si el sa se transforma treptat intr-un personaj la fel cum Gregor Samsa s-a metamorfozat intr-un gandac.
A citit undeva ca au mai scris si alti autori romane psihologice, psihedelice cu eroi moderni carora le e frica de femei, sunt excesiv de politicosi – sunt oameni marunti, lipsiti de vicii, cerebrali, visatori, genul de oameni simpli care vor sa fie personaje respectabile si care se plimba noapte pe strazi topindu-se in peisaj. Ba unii autori au nascut asemenea personaje chiar inainte domnului Kafka. La inceput nu i-a venit sa creada. Apoi i-a gasit pe Knut Hamsun si pe Gogol. Foamea – Mantaua – Metamorfoze… Sinapsele s-au facut si mult mai bine decat as putea sa le descriu acum in cateva cuvinte. Copilul citea in continuare autor dupa autor, mut de uimire.

I-a picat in mana la un moment dat si volumul lui Balzac, Pescuitori in ape tulburi, dar dupa ce a dat un search pe google.ro si a vazut ca nu s-a deranjat nimeni sa-i traga un review a zis ca nu merita. Subiectul e mult prea expirat si apoi el nu vrea sa se descurce in viata dupa bunul exemplu al parvenitilor si oportunistilor. E sub nivelul lui. E atat de tanar si deja atat de intolerant.

Ar prefera o functie obisnuita, cu putine responsabilitati, pentru care nu trebuie sa se zbata. Ar vrea sa cunoasca oameni interesanti, sa fie liber si fericit ca un copil si sa nu faca nimic deosebit pentru toate astea. Copilul nu o sa fie niciodata un boschetar decat daca o sa aleaga asta in mod constient. Copilul nu o sa vrea niciodata mai mult decat isi permite sa vrea si nu o sa reuseasca nimic mai mult decat isi propune.

Sunt unele carti pe care un copil tanar, emotiv, satul, pieptenat si imbracat poate nu ar trebui sa le citeasca.

dupa un weekend in care mi-am mutat lucrurile din vechiul in noul apartament (nr 4 in ultimul an) si am butonat ultimele chestii pentru job, am dormit 4 ore si am mancat mult tort cu fructe … mi-am impachetat lucrurile si am plecat la Amsterdam.

Skyeurope face escala de 9 ore in Viena asa ca am avut timp de-o cafea si de un mars de forta pe ruta Stephansplatz – Hofburg – campia unde Hitler a fost aclamat anuntand anexarea Austriei – cai lipitani -Maria Theresa – cladirea cu varza si Technische Universitat Wien in fata careia l-am pozat pe Andrei.

Amsterdam. ora 21. strazi inguste si cladiri ca de turta dulce din caramizi rosii si negre. clopote fara biserici. canale si boschetari blonzi si fericiti. Leidseplein. coffeeshops, smart shops si hotelul in care ne-am cazat la un indian ce vorbea in soapta.

 Ghici ciuperca ce-i ?
Nu stiu…O ciuperca urata pozata in Sighisoara, pe Breite.
Nu am vazut mare lucru din Festivalul Medieval de anul acesta, dar m-am plimbat vreo cativa km prin padure. Ergo, rezultatul.

Din pacate nu sunt dictator ca sa pot declara ziua de 6 Octombrie sarbatoare nationala. As face-o sarbatoare cu mici si bere pentru popor si concerte care sa le placa la ureche. Sa sune Nirvana si Pink Floyd pe scena cu 20.000 de spectatori. Sa urle difuzoarele !

Destul cu aberatia.

Anul acesta organizatorii de evenimente mi-au facut fara sa stie sau sa vrea un cadou destul de dragut.

Pe 1 Octombrie canta Cesaria Evora la Sala Palatului iar pe 26 Octombrie canta Chick Corea ,John McLaughlin, Christian McBride, Vinnie Collaiuta şi Kenny Garrett tot la Sala Palatului in cadrul Bucharest Masters of Jazz Festival.

Cand spun Cesaria Evora sau Chick Corea imi amintesc de tinerete, de verile din Sighisoara si de zilele toride petrecute in bardezi la Casa Vlad Dracu din Sighisoara. Trageam de beri, furam scrumiere si epatam cultural in acelasi bar in care cu 25 de ani inainte se imbata autorul sighisoarean Marius Iosif oftand dupa iubita lui sasoaica Petra care l-a parasit si a fugit in Germania. Pe vremea aia ei se imbatau cu cognac si fumau trabuce, dar tot Chick Corea ascultau.

O baba ii spune celeilalte :

Ne facem si noi ca traim.

… si apropo de inchinaciuni. Sunt niste arogante cu care ne-am obisnuit.

…

Vezi discursul lui Stebe Jobbs aici  (de acolo mi se trage titlul).

Ce-si spune un american in fata vietii … carpe diem formulat ca titlul de mai sus. Iar in acest timp se barbiereste si se sterge la fund cu brandurile lui prefarate. Scena matinala, undeva intr-o baie.

Ce-si spune un roman in fata mortii … sa vie numa’ ca de mult o asteapta. Doar a mai intalnit-o si alte dati fara sa-i schimbe viata cu nu stiu cate grade. Constient de propria-i micime si inutilitate isi face semnul crucii sperand in iertarea de pacate. Scena matinala, undeva intr-o mahala.