alexandrabalan.ro

Import serie date, analiza rudimentara si model OLS  in Eviews…

Have fun !

Andrei spunea ca domnul Cohen e un santajist sentimental. Statea cu capul pleca, palaria in mana si tot dadea sa plece.

Din cand in cand se mai lasa in genunchi. Pleca topaind. Iar dupa ce a anuntat ca este ‘Closing Time’ a plecat si s-a intors cantand “I tried to leave you… I hope you’re satisfied Bucuresti !”.

Si am fost.

La final ne-a binecuvantat cum binecuvanteaza un bunic niste copii rataciti care mai au multe de mers pana acasa. Smerenia lui si neascultarea noastra. Ne-a zis de noroc, familie, fericire si pace in singuratate pentru cei fara noroc.  “Thank you for keeping my songs alive all these years. Drive safe !”.

Lumea deja se grabea sa iasa de pe stadion, sa prind tramvaiul, sa gaseasca masina, sa iasa odata din multime. Graba zilnica pe care nu o sa o inteleg niciodata. Poporul nu a ramas socat, probabil se intreaba ce dracu vrea si asta. De unde atata bunatate.

Ma gandem la romanele lui. La indieni din America, la partile corpului care toate pot sa ofere o placere hedonista, fara exceptie. La un genunchi atins cu buze si la condus sute de km dezbracata cu fundul pe bilute de lemn, alaturi de autostopisti care te mangaie. Sotia prietenului si boschetarii din pivnita. La fecioara, la tinerete si la noapte in care am vazut  Natural Born Killers. Cuvintele n-ar insemna atat de mult daca n-ar fi cantate. Charilie Manson n-a fost poet.

Official video – In my secret life

Pentru absolventi ai liceelor germane.

Acte necesare, unde cum si de ce aflati aici. Postul e din 2007, dar lucrurile stau tot asa.

Titu Maiorescu : “o forma fără fond nu numai că nu aduce nici un folos, dar este de-a dreptul stricăcioasă, fiindcă nimiceşte un mijloc puternic de cultură. Şi, prin urmare, vom zice: este mai bine să nu facem o şcoală deloc decât să facem o şcoală rea, mai bine să nu facem o pinacotecă deloc decât să o facem lipsită de arta frumoasă; mai bine să nu facem deloc statutele, organizarea, membrii onorarii şi neonoraţi ai unei asociaţiuni decât să le facem fără ca spiritul propriu de asociare să se fi manifestat cu siguranţă în persoanele ce o compun; mai bine să nu facem deloc academii, cu secţiunile lor, cu şedinţele solemne, cu discursurile de recepţiune, cu analele pentru elaborate decât să le facem toate aceste fără maturitatea ştiinţifică ce singură le dă raţiunea de a fi“ (de pe wiki )

Povestea e veche de 150 de ani si tot mai sunt oameni care se nasc in Romania cu o scarba fata de tot ce inseamna Romania. Si insista sa importam mentalitatea occidentala, invatamantul occidental, formele de organizare din occident… adica tot forme fara fond.

Nemultumirea si saracia (sau mentalitatea de om sarac cum spunea Alex Balasescu) ii chinuie pe unii atat de tare incat nu pot decat sa plece, la munca sau la studiu, in strainatate. Sa fuga cat mai departe de aici. Nu cred ca e un lucru de condamnat. Iar ce spun nu are a face cu nationalismul. Mai mult ca sigur o sa plec si eu undeva la un masterat, cand va veni vremea.

Dar e un lucru condamnabil sa te indepartezi atat de mult, cu pretextul de a capata o vedere de ansamblu, incat sa nu mai intelegi mentalitatea romaneasca, sa nu mai intelegi nimic din economicul si politicul acestei tari. Sa iti doresti sa faci mereu revolutie la momentul nepotrivit. Daca doresti sa intelegi ceva si alegi sa fii deschis la minte o poti face si de aici. Din Romania.

Dupa un semestru la Paris poti sa te consideri realizat si sa tragi cu dintii sa ramai acolo. Sau poti sa te intorci in tara, sa ai aere de superioritate si pretentii sa nimicesti coruptia si gusturile dubios spre proaste ale oamenilor de aici. Mama ta va fi una dintre putinele persoane care iti va admira perseverenta si nu te va considera un fraier idealist.

Orice comparatie a Romaniei cu o tara foarte individualista (in sensul Geert Hofstede) care a avut o crestere economica sanatoasa in ultimii n ani este deplasata. Iar preluarea fara adaptare a retetelor de succes din aceasta tari, din orice domeniu, ar aduce a kitsch.

Oile din turma se descurca foarte bine atata vreme cat bat cararile cunoscute. Oaia individualista va vedea alte plaiuri si alti munti, dar va fi mancata de lup intr-o noapte. Iar ciobanul nu isi va lasa cele 99 de mioare ca sa o caute pe cea ratacita cu numarul 100. Si asa va fi pentru multa vreme de acum incolo.

Profesorul olandez Geert Hofstede demonstreaza pe baza a cinci indicatori ca multiculturalitatea este o porcarie ce poate insemna cateodata un dezastru pentru businessul international.

Pe o scala de la 0-100 diagnosticul pentru Romania suna in felul urmator :

Datele de mai jos nu au, bineinteles, nici o valoare intrinseca, ele trebuie prezentate in comparatie cu alta tara. Sa zicem tot una balcanica, Bulgaria, pentru care rezultatele sunt  similare.

90 puncte pentru indicatorul distanta fata de putere, adica in managementul mioritic ierarhia semnifica o inegalitate existentiala, puterea este la cei putini din varful organizatiei, iar sistemul este rareori supus criticii aceastea adresandu-se mai degraba unori tapi ispasitori.

30 de puncte pentru individualism (vs colectivism). Acest punctaj creste pe masura ce se apropie coasta Atlanticului.

42 de puncte pentru masculinitate (vs feminitate). O valoare destul de mica avand in vedere ca barbatii predomina in functiile de conducere. Pe de alta parte filosofii de genul ‘traiesc pentru a munci’ nu par a ne fi contagiat inca. Iar performanta la locul de munca ne procupa mult mai putin chiar si decat pe unguri sau pe oricare alta tara vecina.

90 de puncte insemnand un grad mare de evitare a incertitudinii. Din acest punct de vedere suntem suspiciosi la nou, la alte pareri, la tineret si suntem nationalisti.

0 puncte pentru orientarea pe termen lung si planificare businessului. Acest indicator are valori reduse pentru majoritatea tarilor europene.

Aceste studii sunt viciate datorita felului in care este definita cultura. Definita lui GH spune ca aceasta este o programare mentala colectiva pe care o acceptam alaturi de grupul din care facem parte, dar nu si alaturi de alte grupuri. Si este doar una din multele definitii pe baza carora s-a lucrat din anii 60 pana acum. Pe de alta parte ramane deschisa discutia daca doua culturi se pot cu adevarat compara si daca rezultatul comparatiei nu este cumva la fel de relevant ca adunarea merelor cu perelor.

Graficul provine din : Sursa