alexandrabalan.ro

Am fost atat de neinspirata incat sa imi stric seara trecuta uitandu-ma la Pink Flamingos (1972 regia John Waters). Am auzit de film din enciclopedia “1001 filme de vazut intr-o viata” la sectiune cel mai prost film facut vreodata. Nu am gasit pe google daca a castigat sau nu vreun premiu pentru prost gust.

Titulatura de cel mai prost film facut vreodata mi se pare nepotrivita. Un film prost este dupa parerea mea un film plicticos, cu plot tipic american, cu glume rasuflate si romante ieftine. La Pink Flamingos nu ai cum sa te plictisesti, este deliciul oricarui dezaxat, pervers sau frustrat. Mai lipseau scene de sex cu copii in rest cred ca are de toate. Intr-adevar dialogul e la fel de varza ca intr-un film porno si actorii au o dictie de vanzatori din piata. Cu siguranta e voit tot grotescul. Am cedat cam dupa o jumatate de ora de vizionare, imediat dupa o scena brutala de sex in care tipul strivea gaini pe tipa in timp ce o viola sub privirile incantate ale iubitei lui voyeuriste.

Daca va decideti sa il luati de pe net am inteles ca se recomanda sa aveti si niste pungi pentru vomitat cu imprimeu pink flamingos.

In aceasta dimineata nu m-am trezit murmurand debit/credit dar am avut un vis cel putin dubios inspirat tot din munca mea pe plantatia corporatista.
Am visat ca un senior manager a venit acasa la parintii mei cam pe la ora de culcare iar eu eram imbracata, spre rusinea mea, in pijama. Tipul m-a acoperit cu plapuma, mi-a spus noapte buna si l-a felicitat pe tatal meu ca m-a dat corporatiei. Am adormit zambitoare simtindu-ma foarte fericita ca in sfarsit cineva ma place.
Iar acum o interpretare pe keywords de pe siteurile de specialitate (link). Spre surpinderea mea nu zicea nicaieri ca sunt workoholic.
SEF este, de cele mai multe ori, o parte din propriul ego, avand rolul de a-i aminti celui care viseaza de indatoririle sale.
PIJAMALE Daca visezi ca porti pijamale de noapte sau de casa vei trece printr-o aventura amoroasa plina de capricii (iubi sper ca nu ai ajuns cu lectura pana aici).

Sunt mica, meschina si visez sa parvin.

Iar in final o invatatura din folclorul romanesc: „Ca sa nu mai visezi, sa nu spui visele”.

 Moment inspirat din poza lui Ch. Bukowski, boschetarul cu haina kaki de azi de la metrou si de vorbele dulci din “Despre omul nobil, cupa din care bea regele”

Pana la urma conteaza atat de putin. Ma asteptam la niste versuri din “Minte-ma frumos”. La un feedback naspa dat intr-un mod voalat.

Ma inrosesc la fata, ma joc cu inelul de la mana dreapta. Dau cu unghia pe piatra inelului si imi transpira palmele. Apoi, in momentul in care ar trebui sa ridic privirea, sa zambesc interlocutorului si sa-i spun ca “s-a facut” mi se umezesc ochii si privesc in laturi.

Degeaba, nu suport critica de nici un fel.

Urasc slabiciunea.

       …

Parca aud diagnosticul fatal.
Domnisoara, ne pare rau, sunteti contabila.

“Duhurile rautatii rascolesc in sufletul celui neatent amintiri… Prin aceasta si ceasul de fata se topeste in desert si cel care va veni, cand vei petrece singur in chilie, se va risipi in amintirea celor vazute si graite.” (Teolipt)

Si asa trece viata pe langa noi. Ignoram prezentul cu gandul la un viitor pe care incercam din rasputeri sa ni-l cream cat mai roz si pufos cu putinta. Iar in lipsa de altceva ne hranim din amintirile unui trecut care acum pare glorios. Dam fiarelor de mancare si uitam astfel sa le omoram.

“…din iubirea trupului si-a stricat chipul”, dar mai bine sa dam vina pe duhurile rele care ne pocesc si ne cocoseaza.

O exista si un leac pentru amintiri. Numele lui mic este uitarea, sau, cum este el cunoscut prin anumite cercuri, inaltarea deasupra amintirilor si cotidianului.
Dar imi este atat de greu sa uit cand am notebook, agenda, pix, telefon, poze si youtube-ul care sa imi cante de jale.

Aici e o poza de pe vremea cand arta fotografica nu era la fel de evoluata ca azi. A trecut asa de multa vreme ca persoanele din poza nu mai exista. Oricum fetele sunt de nerecunoscut.

O carte despre un barbat care devine un barbat cutie in lupta cu un fals barbat cutie, care e un fals doctor. Psihedelic de tot.
Un barbat cutie vrea sa vada totul, dar sa nu fie vazut si cel mai mult apreciaza picioarele oamenilor pentru ca pe acestea le poate observa cel mai bine. Oamenii sunt ignoranti si il confunda cu un boschetar, dar de cele mai multe ori se tem de el si nu vor sa il vada. In aceste circumstante barbatul cutie si-a atins scopul. Poate sa treaca neobservat, sa locuiasca linistit in cutia lui si sa scrie la lumina unei lanterne reciclate.

Presupun ca personajul are personalitate multipla si isi scrie propria poveste din mai multe puncte de vedere: cel impuscat, cel care impusca, doctorul si falsul doctor. Nu exista decat un barbat cutie in aceasta carte. Si exista o singura femeie care il poate salva din cutia sa, dar din pacate ea este doar o iluzie. Barbatul cutie devine omul cutie si nu exista cale de intoarcere odata ce ai luat o asemenea decizie.

Ma gandeam la clipul “Gri Dorian” de Luna Amara. Un barbat cu o cutie pe cap se plimba prin centrul Clujului si nimeni nu pare mirat.

A fost un weekend foarte rewarding in Sighisoara.

Tren cu 2 ore intarziere din cauza grevei CFRistilor. Sambata dimineata am fost trimisa sa imi fac analizele ca asa zice Ministerul Sanatatii. Am refuzat sa imi las testata urina in ciuda insistentelor asistentei. Apoi detartraj la dentistul meu preferat care mi-a distrus gingia cu o daltita si nu a folosit destul anestezic. La coafor lipsea coafeza cea mai talentata din oras pe nume Marcel, asa ca m-am lasat pe mana lu tanti G si am lasat-o sa faca ce a vrut. Ne-am uitat la Povestiri Adevarate.

Am facut si niste poze mai mult sau mai putin reusite cu atractiile turistice principale.

Poze in marime naturala aici : http://ru4underline8.deviantart.com/