alexandrabalan.ro

Regia Alexei Dmitriev şi Sergei Dmitriev,  Rusia, 2005.

E DAKINO time intre 25-29 noiembrie la Liberty Center- The Light Cinemas, Soseaua Progresului 151-171.

‘Sa fie lumina, Sa fie razbunare’ spunea o femeie. Caci numai o femeie putea vorbi asa.

Din nimicul ei de-ntunecare in care vroia sa fie altceva.

‘Viata nu e in culori’, ii raspundea ecoul. ‘Nu toata lumea te iubeste.’

Oricat ar citi nu-i foloseste. Nu risipeste bezna nici cat un chibrit. Placerea carnii intre pagini nu gaseste. Femeia e si asta dovedeste ca inca nu e scrisa si lipita de cotor. Ca daca ar fi s-ar multumi sa rada amagindu-se ca e nemuritoare.

De s-ar putea macar atat, sa-i cada cuvintele de pe buze direct in paginile cartii. Cu ruj si suflu aromat si soapte cu prostii.

M-am trezit de dimineata cu trei fetite de 14 la usa imbracate in rosu, cu fulare, caciuli si ornate pe brate cu pungute branduite PSD. Pareau inofensive asa ca am deschis. ‘Suntem de la PSD, hihihihihihihihihihihih’ m-au intampinat ele zambarete.

Mi se pare un obicei cel putin dubios sa trimiti minore la produs pentru un rahat de campanie electorala, cu atat ma mult cu cat in Sighisoara nu indrazneste nimeni sa iti bata la usa in felul asta. Sa te molesteze si sa te momeasca cu o punga.

N-am drept de vot in Bucuresti asa ca nu aveau ce vot sa imi cumpere. Am acceptat oricum punguta din curiozitate asteptandu-ma sa gasesc ceva de mancare. Ca tare lene imi era sa cobor pana la magazin. Din nefericire am gasit doar un tricou rosu, un pix, o bricheta si un DVD cu filmul Chemarea Strabunilor (Call of the Wild). Povestea unui caine batut si pus in ham sa traga o sanie de eschimosi alaturi de sloganul PSD ‘Meriti sa traiesti mai bine. TU INAINTE DE TOATE !!!! Voteaza Claudia Petcu. ‘

Cam cinic, nu vi se pare ? )))

Am auzit ca ieri umbla PNL-ul prin bloc. Imi pare rau ca nu am fost acasa sa vad aia cu ce s-au facut de cacat…

Am citit blogul Simonei Sensual.

Nu e cel mai penibil blog pe care l-am vazut vreodata, dar deh, obisnuiam sa umblu pe weblog unde scriu fetele brunete ca mine si greu ma mai surprinde ceva.

Mai un cliseu despre blonde care isi ascund inteligenta, o tatza, o platitudine, o barfa, mai o buca. Macar pozele sunt reusite !

Apoi neastepta asociere intre cuvintele Simona Sensual si filosofie.  Mi s-a parut la fel de inedit ca HIM cantand pe U melodia Solitary man, melodie cantata candva de Johnny Cash si Neal Diamond.

Dar cum ar zice Boldea, n-am eu treaba.

La Giruette, potaia, se tara pe strada cu ochi rosii si respiratie urat mirositoare. Ochii ii mijea de soare si privea dezorientat. Se bataia de pe un piciorus pe altul pentru ca sangera de la ghimpii dintr-un gard in care nu isi amintea cum nimerise. Amintirile sunt tulburi dimineata, mai ales cand nu s-a intamplat de fapt nimic. Se-mpleticea incercand se reconstituie cele petrecute. Numai franturi si abur. Parca se sarbatorea ceva. Sau nu. Dar nu conta. Dub, indie si dadada. Cu multa lume, public tintit de labele ei cu care ii dadea deoparte.

Urla in gura mare cu fata transpirata si congestionata. Publicul tinta nu dorea sa faca tot ce ea vroia. Cu doua labe nu se-ndoaie o vointa. Si gemand de neputinta se tara Giruetta.

Saptamana aceasta o sa va delectez cu o speta, una din cele 1001 de spete care mi-au fost date sa le ascult la cursul de Drept International al Afacerii. E una cu talc din care si-au tras invataturile multe alte cazuri ce i-au urmat si invataturile nu au fost uitate deoarece dreptul britanic se bazeaza pe precedente care devin ele insele litera de lege (company law).

Salomon era un cizmar care traia pe vremea cand societatile cu raspundere limitata erau la inceputuri (legea care le reglementeaza este The Companies Act din 1862). El era un fel de PFA (sole trader) cu raspundere nelimitata pentru activitatea comerciala desfasurata. Raspunderea nelimitata iesea din moda pentru ca ruinase destui directori dar ramanea forma de organizare preferata a catorva categorii mai snoabe de profesionisti.

‘My God, we are proffessionals. We don’t form trades, we form partnerships.’ (citez vorbele unui auditor, profesorului meu John Stead )

In aceste circumstante Salomon s-a gandit sa isi deschida un SRL (Ltd) si sa vanda acestui SRL vechia companie in care era unic asociat. Salomon SRL se infiinteaza in concordanta cu legislatia in vigoare si ii are ca asociati pe Salomon (actionar majoritar), sotia si cei 5 copii ai acestuia. Vechea companie este platita partial prin obligatiuni. Astfel Salomon este managing director la Salomon SRL dar si principalul ei creditor. In caz de faliment creditorii care detin obligatiuni au intaietate fata de alti creditori.

Legea la 1862 specifica faptul ca o companie este o entitate separata de directorul ei, dar omitea detalii referitoare la interesele pe care le pot detine asociatii.

Dupa ce Salomon SRL a falimentat Salomon (sole trader) si-a primit obligatiunile in detrimentul celorlati creditori, iar Salomon directorul a fost responsabil pentru pierderile SRL-ului doar in limita aportului la capital. Deci iese basma curata.

Modificarile ulterioare cazului la Companies Act spun ca in cazul unor crime sau fraude se poate incalca principiul entitatilor separate, iar persoana responsabila plateste (directorul SRL-ului in acest caz) deoarece un SRL nu poate fi condamnat la inchisoare sau la alte pedepse. De asemenea se defineste termenul de independenta in relatii comerciale.

Sa nu uitam, este vorba despre legea societatilor comerciale (company law) din UK !

‘Ce-i cu tine, te-ai ratacit ?’ m-a apelat un domn la varsta a 3a azi pe strada razand. ‘Se mai intampla’. Il amuza mirarea mea afisata pe o fata de om proaspat trezit din somn. Ma gaseam in mijlocul strazii, intre blocuri de cartier. In spatele blocurilor Autostrada Soarelui, prea multa campie si putin mai incolo marea.

Tocmai ratasem intrarea intr-un magazin in care se afla obiectul dorintei mele. Un litru de lapte. Dorinta si setea. Imposibilitatea de a le astampara. Introspectie si golul din stomac. Nu vroiam sa ma intorc si asteptam sa apara urmatorul magazin de dupa coltul blocului. Paseam foarte incet inainte stiind ca acest lucru ma impiedica sa beau lapte ACUM.

Timpul se dilata cand astepti si te adancesti introspectiv. Nici un gand nu ajuta. Acumul tot incomplet ramane. Asa e mereu. Toata admiratia pentru oameni sanatosi care se trezesc dimineata si mananca la micul dejun paine cu margarina si oua prajite fara sa se gandeasca la nimic. Apoi ies si se plimba prin piata, se iau de trecatori. Socializeaza si rad. Nu vorbesc singuri pe strada, nu dau din maini si nu pasesc nesigur si incet cu picioare de plumb.