In asteptarea timpului pierdut

“Duhurile rautatii rascolesc in sufletul celui neatent amintiri… Prin aceasta si ceasul de fata se topeste in desert si cel care va veni, cand vei petrece singur in chilie, se va risipi in amintirea celor vazute si graite.” (Teolipt)

Si asa trece viata pe langa noi. Ignoram prezentul cu gandul la un viitor pe care incercam din rasputeri sa ni-l cream cat mai roz si pufos cu putinta. Iar in lipsa de altceva ne hranim din amintirile unui trecut care acum pare glorios. Dam fiarelor de mancare si uitam astfel sa le omoram.

“…din iubirea trupului si-a stricat chipul”, dar mai bine sa dam vina pe duhurile rele care ne pocesc si ne cocoseaza.

O exista si un leac pentru amintiri. Numele lui mic este uitarea.
Dar imi este atat de greu sa uit cand youtube-ul imi cante de jale.

Aici e o poza de pe vremea cand arta fotografica nu era la fel de evoluata ca azi. A trecut asa de multa vreme ca persoanele din poza nu mai exista. Oricum fetele sunt de nerecunoscut. :P

Fete necunoscute

4 Responses

  1. TDK Says:

    Si totusi lumea s-a schimbat. Au ramas putini cei care au rezistat, si sunt rasfirati, chiar foarte, defapt nu stiu daca sunt 2 la un loc. Tragedia e ca nu prea au cum sa se intalneasca … Exista si o parte buna: cand nu va mai ramane nimic din ce a fost si cand nici amintirea nu va mai exista, cand fiecare martor al acelor vremuri va parasi defintiv din peisaj, atunci lumea o sa inceapa incet si sigur sa redevina ce a fost.

  2. TDK Says:

    Inca il mai astepti ?

  3. alexandra Says:

    Nici nu mai stiu…

  4. TDK Says:

    A sosit? Il mai astepti?

Leave a Comment

Please note: Comment moderation is enabled and may delay your comment. There is no need to resubmit your comment.