alexandrabalan.ro

Azi mi-am facut cont pe Twitter (same old ru4_8) ca sa afle toata lumea ce porcarii citesc eu pe net. Mi s-a parut un site cu bun simt Twitter asta. Descrierea spune ca nu este unul cu utilitea prea mare, dar odata ce-ti faci cont te obisnuiesti cu el si ajunge sa ti se para amuzant. 

Descoperirea nr 2 este un site foarte tare numit Internet Medieval Sourcebook. Cautam ceva care sa imi descrie metodele de tortura ale Inchizitie din Spania sau Germania. Am gasit un model de interogatoriu prin care un om de rand este sucit in fel si chip sa-si marturiseasca ereziile, ca apoi baietii sa se poata pune pe treaba. Cu pregatirea armelor de tortura noi si stralucitoare, incalzirea lor in foc (in tot acest timp bietul om jura si promite de-si face pacate cat pentru o viata intreaga), ca apoi sa treaca la introducerea lor in anus/ vagin. Corpul uman e doar o jucarie atunci cand e vorba de idei marete care se vor aparate prin sacrificii, dar o jucarie al naibii de rezistenta la durere. Ligamente intinse, incheieturi zdrobite, bai in ulei incins si apa clocotita sunt lucruri care ne doboara, dar nu ucid instant. Cand nu mai ai nevoie de om si nu mai e nimic de demonstrat hoitul se arunca la gunoi sa-si traiasca acolo ultimele ore sufocat intr-o balta de sange.  Necredinta omului trebuie smulsa odata cu pielea de pe el si totodata trebuie sa nu-i mai dai ocazia sa pacatuiasca.

Citite lucrurile astea nu par atat de socante incat sa ma revolt. As dori sa vad ecranizarea americana a unui asemenea scenariu. Sa fie un film care sa dezvaluie gandurile omului din momentele torturii, ganduri care sa nu fie romantice sau haotice. Ganduri fara regrete, ganduri duse la absolut, limpezite de durere. E tarziu, am inceput sa vorbesc ca un Cioran.